Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație emite următorul comunicat de presă:
În data de 21.02.2017 Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație – AVAC România s-a adresat printr-un memoriu Guvernului României, Avocatului Poporului și Consiliului Superior al Magistraturii sesizând neconformități grave în aplicarea legii privind taxa judiciară de timbru, cu urmări dramatice pentru victimele accidentelor de circulatie.
În ultima perioadă, un număr important de judecători au solicitat plata unei taxe judiciare de timbru victimelor accidentelor de circulație, pentru acțiunile depuse în instanța civilă în scopul valorificării drepturilor la integritate fizică și psihică lezate în evenimentele rutiere. Deciziile magistraților s-au bazat pe asimilarea eronată a acțiunilor și implicit a drepturilor victimelor accidentelor de circulație cu cele evaluabile în bani, stabilindu-se taxe de timbru conform art. 3 din OUG nr. 80 / 2013.
Arătăm că aceste drepturi sunt eminamente personale, fără conținut economic și prin urmare neevaluabile în bani întrucât sunt stâns legate de persoană, servind la individualizarea acesteia în cadrul societății sau familiei. Din această categorie fac parte dreptul la viață, la sănătate și integritate fizică și morală, etc.
Înalta Curte de Casație și Justiție, în urma Recursului în Interesul Legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lăngă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la interpretarea și aplicarea unor dispoziții ce privesc caracterul evaluabil sau neevaluabil în bani al litigiilor civile și comerciale, prin Decizia 32 din 09.06.2008 s-a pronunțat clar în sensul că:
”Intrucât dreptul subiectiv material constituie fundamentul acțiunii, fiind factorul configurator al acesteia, el impune și toate consecintele ce decurg de aici: calificarea acțiunii, determinarea competenței, alcătuirea completului, determinarea căii de atac.
Ca atare, se poate afirma că dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat în justiție ”transferă” caracterul sau patrimonial sau nepatrimonial litigiului însuși și, astfel, procesul va putea fi evaluabil în bani, ori de câte ori în structura raportului juridic de drept substanțial, dedus judecății, intră un drept patrimonial, real sau de creanță.
Acțiunile patrimoniale sunt cele care au un conținut economic, pe când acțiunile extrapatrimoniale corespund unor drepturi subiective indisolubil legate de persoana titularului lor, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, drepturi fără conținut economic, deci drepturi personale nepatrimoniale.”
Dreptul la viață este cel mai natural drept al omului, un drept cetățenesc cu care începe inventarul drepturilor omului în cele mai importante acte internaționale din acest domeniu (Drept constituțional și instituții politice – Prof. Univ. Ioan Muraru și Prof. Univ. Simina Tănăsescu). Alături de dreptul la integritate fizică și dreptul la integritate psihică, dreptul la viață face parte din categoria inviolabilităților.
Dreptul la viaţă și la integritate fizică și psihică prevăzut în art. 22 din Constituţia României, ca prim articol din Capitolul 2 intitulat “Drepturi și libertăţi fundamentale” reprezintă una din valorile supreme enunţate în aliniatul 3 din primul articol al LEGII FUNDAMENTALE a României. “România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, și sunt garantate.”
Garanţia dispozițiilor constituţionale atrage obligaţia statului de a apăra aceste valori prin normele de drept care, mai mult chiar, constituie principii constituționale.
Statul de drept nu poate fi conceput fără a exista un acces liber la justiţie, aspect consemnat, atât în Raportul adoptat în a 86-a sesiune plenară din 2011 a Comisiei de la Veneţia, cât și în jurisprudenţa Curţii Europene a drepturilor Omului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în repetate rânduri faptul că pentru un drept sau o valoare supremă garantate, fiecare stat membru trebuie să se asigure că aceste garanții sunt efective, în sensul că protecția oferită cetățenilor trebuie să conducă la posibilitatea ca exercițiu acestor drepturi să se poată realiza în mod practic iar îngrădirile să nu fie de natură a schimba în fapt sensul și limitele acestor garanții.
Totodată noul Cod Civil prevede:
Art. 61. – (1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod egal de lege.
Art. 66. – Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolută.
Singura concluzie ce se desprinde este aceea potrivit căreia anumiți judecători evaluează în mod eronat aceste situații și astfel condiționează admiterea acțiunii de plata unei taxe judiciare de timbru ce constituie o îngrădire a accesului liber la justiție, aspect cu consecințe deosebit de grave asupra ordinii de drept din România.
Prin demersul nostru sperăm ca instituțiile statului sesizate să se aplece asupra acestei probleme deosebit de importante și să identifice, în cel mai scurt timp, mijloacele juridice adecvate în vederea remedierii carențelor sesizate.
