Constituția României, jurisprudența CEDO și legislația comunitară sfidate de asiguratori.
Deși este mai mult decât evident că îngrădirea despăgubirilor victimelor accidentelor de circulație prin actul normativ care reglementează asigurarea de răspundere civilă auto RCA
reprezintă un abuz și totodată o încălcare gravă a mecanismului juridic intern, dar mai ales comunitar, asiguratorii încearcă, prin orice mijloace, să impună prin lege un sistem total ilegal care nu reprezintă decât un dispreț în raport cu dreptul la viață.
În repetate rânduri am arătat, cu argumente solide și ușor de înțeles, că această abordare primitivă nesocotește principiile privind înfăptuirea justiției într-un stat de drept membru al Uniunii Europene. Cu toate acestea, interesul nelimitat în a face profit prin orice mijloace, determină aceste întreprinderi financiare să forțeze peste limita acceptabilă impunerea unui sistem incorect de stabilire a despăgubirilor în viitoarea lege a asigurării de răspundere civilă auto RCA.
Reamintim că acest act normativ a fost aprobat de Senatul României ca și proiect de lege, iar în prezent se află în dezbatere la Camera Deputaților în cadrul Comisiei pentru Buget, Finanțe și Bănci.
Subliniem că dreptul la viață reprezintă o inviolabilitate, statul având obligația de a asigura prin toate mijloacele garantarea lui.
Stabilirea unui prejudiciu în ceea ce privește vătămarea corporală trebuie să respecte anumite reguli:
– Cel care creează un prejudiciu trebuie să îl repare integral;
– Tratarea diferită a victimelor accidentelor de circulație în raport cu alte persoane care au suferit astfel de vătămări atrage încălcarea principiului privind egalitatea în fața legii, dar și principiului echității actului de justiție;
– Jurisprudența CEDO scoate în evidența că în evaluarea daunelor morale nu se operează cu criterii prestabilite;
– Jurisprudența CEDO și ICCJ arată că în evaluarea daunelor morale trebuie să se procedeze la o particularizare a cazului astfel încât despăgubirea să îndeplinească anumite condiții precum: caracterul rezonabil, echitabil și să nu reprezinte o îmbogățire fără justă cauză.
Actul normativ comunitar care reglementează această formă de asigurare impune garantarea unei despăgubiri integrale și echitabile inclusiv răniților foarte grav. Desigur că despăgubirile integrale și echitabile exclud orice criteriu de limitare.
Am dorit să arătăm câteva elemente de bază care evidențiază că nu putem aplica șabloane în evaluarea daunelor morale ce privesc dreptul la viață, așa cum doresc asiguratorii, ci rolul judecătorului trebuie să fie decisiv în aprecierea, particulară și nu generală, a fiecărui caz, astfel încât sentimentul de înfăptuire a justiției să fie unul real.
Condamnăm ferm practica unor avocați care, sub pretexte total incorecte, abuzând de starea de vulnerabilitate a victimelor, fac promisiuni aberante cu privire la ”câștiguri” fabuloase din aceste traume și introduc acțiuni în instanță cu sume realmente nejustificate. Cu aceeași fermitate condamnăm și poziția de forță a asiguratorilor care consideră că orice sumă solicitată în instanță de victimele accidentelor de circulație reprezintă îmbogățire fără justă cauză. Ambele practici, total incorecte și păguboase pentru persoanele vătămate, trebuie evaluare cu atenție, tratate ca atare și desigur limitate ca și pondere prin orice mijloace.
Rolul magistratului este unul hotărâtor în stabilirea întinderii prejudiciilor cu privire la lezarea dreptului la viață, acesta având însă suficiente pârghii cu ajutorul cărora să poată cuantifica cât mai corect întinderea prejudiciului. Atât traumele fizice, cât și cele psihice, se pot evidenția în mod real, existând suficiente mijloace tehnice, științifice, de apreciere, iar modul în care acestea afectează viața victimei poate fi scos în evidență prin mijloace de probă la îndemâna judecătorului.
Nu putem accepta nici poziții dominante, nici abuzuri și nici speculații în ceea ce privește valorificarea dreptului la viață. Acest drept suprem trebuie respectat ca atare iar garanția statului trebuie să fie efectivă și nu iluzorie.
CĂTĂLIN CODESCU,
Președinte AVAC România
