În evaluarea și implicit stabilirea daunelor morale nu există criterii prestabilite, ci se procedează obligatoriu la particularizarea cazului, iar aplicarea unor principii precum proporționalitatea, echitatea, rezonabilitatea sau utilizarea sintagmei îmbogățirea fără just temei trebuie să se facă cu trimitere la aspectele ce fac obiectul analizei. Simpla trecere în revistă a acestor principii, fără corelarea cu elementele concrete din dosar, scoate în evidență superficialitatea, sau chiar lipsa de pregătire a magistratului și echivalează cu nemotivarea deciziei.
Trebuie să depășim etapa ”suma de X lei/euro este echitabilă că așa spun eu” și să ne aplecăm cu adevărat asupra particularităților cazului, scoțând în evidență, cât mai fidel, impactul evenimentului traumatic în viața victimei, sub toate aspectele.
Atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție din România punctează cu mare atenție și claritate aspectele ce trebuie evidențiate în luarea și motivarea deciziilor în astfel de cauze.
Este important ca judecătorul să nu cadă, nici în plasa asiguratorului care consideră că orice sumă solicitată este excesivă și reprezintă o îmbogățire fără just temei, dar nici în plasa unor avocați ce reprezintă unele victime ce solicită o anumită sumă, cu singurul argument că suma respectivă este în interiorul plafonului de 6 milioane de euro garantat de contractul de asigurare RCA, așa încât solicitarea este obiectivă.
Este adevărat că astfel de cauze necesită o documentare profundă, întrucât o traumă implică o analiză transdisciplinară, fiind necesare informații din mai multe domenii pentru a lămuri profunzimea și durata, cu evidențirea impactului în viața victimei, aspect ce trebuie apreciat și compensat de instanță.
Suntem atenți la ceea ce se întâmplă și încercăm să limităm abuzurile, indiferent din ce direcție vin acestea.
Echipa AVAC