Întrucât în ultimii ani am constatat că intre modul în care sunt efectuate evaluările medico-legale în cazul accidentelor de circulație, din punct de vedere al numărului de zile de îngrijiri medicale și ceea ce rezultă din evaluările propriu-zise ale diverșilor medici legiști, există diferențe îngrijorătoare, cu un impact negativ major asupra calității actului de justiție, dar și asupra eficienței sistemului legislativ, am considerat util să sesizăm Ministrul Justiției.
O abordare cutumiară prin care medicul legist deține un drept absolut de a analiza subiectiv, fără a argumenta motivul pentru care se plasează diferit față de barem, creează premisele unor abuzuri evidente și totodată plasează legea într-o zonă semnificativă de ineficiență. Se creează astfel premisele unor discriminări judiciare pentru situații comparabile, atât față de victime, cât și față de făptuitor – inculpatul, cu încălcarea unor principii fundamentale de drept și cu aducerea normelor juridice într-o poziție de subordonare față de o abordare pur subiectivă, fără respectarea unor criterii tehnice care există și sunt cuantificabile, determinabile.
Totodată, considerăm că este obligatoriu ca medicul legist, în evaluarea pe care o face, în scopul încadrării juridice a faptei, să se pronunțe cu privire la toate posibilele consecințe prevăzute de art. 194 Cod Penal, chiar dacă organul de cercetare penală omite să adreseze expertului întrebări în acest sens. Există în practică situații în care legistul „omite” să evidențieze o altă consecință precum „punerea în primejdie a vieții”, deși actele medicale evaluate de acesta și evidențiate în documentul întocmit (certificat, raport), scot în evidență vătămări care presupun existența acestei consecințe (Ex: hematom extradural sau subdural, splenectomie, etc.).
Întreg mesajul către Ministrul Justiției îl găsiți în adresa de mai jos.
