FGA (Fondul de Garantare a Asiguraților) a stabilit, timp de 4 ani, despăgubiri pentru vătămări corporale pe baza unei PROCEDURI ILEGALE.
FGA, constituit în scopul protejării creditorilor de asigurări de consecinţele insolvenţei unui asigurător, a stabilit timp de 4 ani despăgubiri pentru persoanele vătămate în accidente de circulație în baza unei proceduri ilegale, încălcând flagrant legea de organizare și funcționare a instituției, respectiv legea nr. 213/2015 (facem trimitere la art. 30 din lege).
Din 2016 și până în prezent, în mii de cereri de despăgubire, FGA a invocat, în respingerea pe bandă rulantă a pretențiilor de despăgubire, o așa zisă Procedură de soluționare ”amiabilă” a unor astfel de cereri deși, conform legii de organizare și funcționare a FGA, respectiv legea nr. 213/2015, orice reglementare emisă de FGA în desfășurarea activității, inclusiv în instrumentarea daunelor, sub forma unor instrucțiuni sau proceduri, trebuie avizată de ASF și publicată în Monitorul Oficial. Este limpede că o astfel de procedură, fiind utilizată în evaluarea tuturor cererilor de despăgubire având un astfel de obiect, stă la baza activității FGA și implicit trebuie făcută publică.
De o gravitate deosebită este invocarea acestei proceduri ilegale în fața instanțelor de judecată, urmărindu-se astfel influențarea actului de justiție, aspect care s-a și produs. Există nenumărate decizii ale Curții de Apel București, în care această procedură, deși ilegală, așa cum am arătat, este considerată perfect validă și preluată în raționamentul juridic al magistratului, ce a stat la baza hotărârii. Influențarea actului de justiție a fost atât de puternică făcând posibile decizii la nivelul Curții de Apel București în care procedura a fost considerată act administrativ normativ, respectiv opozabil tuturor, aspect de o gravitate deosebită.
Astfel, această persoană juridică de drept public – FGA, are ”meritul” de a fi inventat, ceea ce marii specialiști în drept din toată Europa nu au reușit și anume criterii proprii de stabilire a despăgubirilor pentru daune morale, reușind și impunerea lor în actul de justitie.
Mentionăm, spre o corectă înțelegere, că problema stabilirii daunelor morale reprezintă atributul exclusiv al judecătorilor, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, printr-o jurisprudență semnificativă, a stabilit că în evaluarea daunelor morale nu există criterii prestabilite, procedându-se obligatoriu la particularizarea cazului în scopul identificării impactului evenimentului vătămător în viața victimei, sub toate aspectele. Este evident că numai un judecător are competența de a stabili, în baza unui material probator, cu aplicarea legii și a principiilor de drept, care este un cuantum echitabil și rezonabil al despăgubirii. Este natural să nu existe criterii/șabloane acolo unde există o infinită variabilitate individuală.
Dorința de inducere în eroare a tuturor este evidentă, având în vedere inclusiv inserarea, în denumirea procedurii, a termenului ”amiabil”, termen ce face trimitere la o înțelegere între părți, înțelegere care în realitate nu a existat. Această procedură era considerată de FGA mai presus de lege și stătea la baza deciziei unilaterale de stabilire a pretențiilor de despăgubire.
Din rapoartele de activitate pe anii 2018 și 2019 ale FGA putem constata că numai în această perioadă au fost înregistrate 10715 cereri de despăgubire din care 950 pentru vătămări corporale, soluționate cu aplicarea acestei proceduri ilegale.
Arătăm că o astfel de procedură este ilegală nu numai sub aspectul respectării prevederilor legii nr. 213/2015, dar și sub aspectul poziționării persoanelor vătămate ce solicită repararea prejudiciului de la FGA într-o postură mai puțin favorabilă decât cele care solicită despăgubirea de la un asigurator activ, fiind încălcată flagrant jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie.
Deși încă din 24.06.2020 AVAC a înaintat o adresă către ASF prin care au fost solicitate lămuriri cu privire la această situație, nici până la momentul transmiterii acestui comunicat, deși au trecum 40 zile și nu 30, nu am primit nici un răspuns de la ASF.
Solicităm autorităților competente să se sesizeze din oficiu și suplimentar, vom înainta sesizări către Înalta Curte de Casație și Justiție și către Consiliul Superior al Magistraturii.
Președinte,
Cătălin CODESCU