Pe 4 februarie anul curent o altă persoană și-a pierdut viața într-un accident de circulație în împrejurări de neacceptat într-un stat civilizat.
Un arbore rupt, probabil de vânt, a ajuns pe carosabil și a strivit un autoturism care se deplasa regulamentar pe acel segment de drum.
Vedem în presă că deja a început un adevărat ping pong între diversele autorități ce ar trebui să răspundă de siguranța rutieră în astfel de situații.
În acest moment nu avem informații certe ce privesc accidentul (viabilitatea arborelui, tăria vântului, distanța inițială de la arbore la partea carosabilă și cui aparține perimetrul în care era plantat arborele, alte situații de risc, etc.), așa încât putem aborda subiectul numai la nivel de principiu.
În conformitate cu prevederile art. 40 din OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor (1) Drumurile trebuie să fie semnalizate şi menţinute în stare tehnică corespunzătoare desfăşurării traficului în condiţii de siguranţă de către administratorul drumului.
Zona drumului public cuprinde: ampriza, zonele de siguranță și zonele de protecție. În cazul drumurilor cu versanți (defilee) cu înălțimea mai mare de 30 m, zona de siguranță se întinde până la partea superioară a taluzului versantului.
Probabil că în această zonă se afla copacul rupt de vânt și căzut pe partea carosabilă în accidentul de pe DN 17 din data de 04.02.2021.
Dacă nu există o situație de neimputabilitate prevăzută de codul penal, respectiv caz fortuit, cineva trebuie să răspundă pentru acest tragic eveniment. Cum nu a existat un fenomen meteo extrem și nici ruperea/smulgerea mai multor copaci în zonă, pe fondul unor condiții naturale imprevizibile (alunecări de teren, fenomene meteo extreme, etc.) e greu de reținut un caz fortuit.
Dacă nu există caz fortuit, atunci trebuie realizată o documentare complexă cu privire la particularitatea traficului în zonă, stituații de risc, etc., în vederea identificării aspectelor ce au făcut posibilă tragedia din data de 04.02.2021.
Cu privire la intersul manifestat de administratorii drumurilor publice în general, pentru menținerea arterelor rutiere într-o stare optimă de viabilitate, este ușor de dedus că interesul este scăzut, probabil pe fondul lipsei de răspundere pentru evenimentele rutiere produse până în prezent și unde, deși au existat probleme de infrastructură, acestea nu au fost relevate în dosarele penale/civile constituite în urma accidentelor.
Astfel de probleme de infrastructură pot fi identificate, de exemplu, pe A 1 între km 36 și 48, în zona împădurită, unde există nenumărați copaci uscați cu crengile atârnând peste calea de rulare. Această situație creează un risc potențial de accident, însă este ignorată de autorități de ani buni.
Întrucât în decursul timpului ne-am confruntat cu situații în care organele juridiciare au concluzionat, în urma anchetelor, că nu există o persoană responsabilă pentru anumite accidente de circulație, deși existau neconformități evidente legate de artera rutieră unde se produsese accidentul, considerăm că trebuie tras un semnal de alarmă și cerut organelor de urmărire penală să stăruie pentru documentarea corectă și completă a împrejurărilor în care s-a produs accidentul rutier de pe DN 17 din data de 04.02.2021, în scopul aflării adevărului în cauză, astfel încât situațiile de risc generate de carențele de infrastructură rutieră să fie asumate de cei responsabili și eliminate.
Asociația Victimelor Accidentelor de Circulație,
Prin președinte
Cătălin Codescu